"Prietenul adevarat la nevoie se cunoaste"

Nu , la nevoie nu se cunoaste, nu te cunoaste nimeni atunci cand ai nevoie si nu vreau sa ma cunosti cand ai nevoie, nu vreau sa fiu prietena ta, nu vreau sa fiu umarul pe care plangi, vreau sa fiu nenorocita care te-a facut sa plangi, bacteria care ti-a intrat prin gura pana in creier si care iti omoara sufletul. Vreau sa fiu varul care ti-a zugravit noptile in alb si sufletul in negru, zgomotul care ti-a spart timpanul si linistea care te sufoca.

Azi vreau sa ma urasti, dar sa ma urasti pana la capat, cu toata fiinta ta. Vreau ca simpla idee de mine sa te intoxice pana vomiti venin, vreau ca orice atingere sa te arda si orice amintire sa doara. Intre noi nu exista dragoste, intre noi nu poate fi decat ura si vreau sa ma urasti. Daca nu ma urasti, daca eu nu te-am facut sa ma urasti, atunci intre noi nu exista nimic . Si nimicul asta e cel mai greu de suportat.

Nu vreau sa fim prieteni. Lasa-i pe ceilalti ce trec prin viata ta sa-ti fie prieteni, eu nu. Pe mine doar sa ma urasti. TU nu vei fi niciodata prietenul meu si eu nu o sa ma cunosc nicioadata cand vei avea nevoie.

AZI, nebuna dependenta

Dependenta?

DA, CU CERTITUDINE DA

Dependenta de toate iremediabil, ma las cand vreau, ma apuc cand vreau si totusi de fiecare data aleg sa ma reapuc de orice ar fi, tutun , cafea, negru,un alt el, un alt eu ... adrenalina, ooo, asta e alta poveste, de adrenalina nu ma pot lasa nici cum asa cum nu pot sa renunt la tristete, e parte din mine, e cenusa adunata zi cu zi, daca o imprastii ce imi mai ramane?.. Am nevoie sa ma doara, din cand in cand, mai tare sau mai usor, dar trebuie sa doara, daca nu doare viata asta isi pierde sensul... ce inseamna un zambet daca asta faci toata ziua indiferent ce? si ce putere are el daca vine dupa furtuni, dupa dureri mocnite, dupa zeci de tentative de suicid impotriva sufletului!... sunt dependenta de asta...sunt dependenta de durerea mea, de durerea altora, de rataciri si regasiri, de mucegaiul din colt si de borcanul cu miere.

Nebuna?

DA,ASTAZI DA

Azi sunt nebuna care ieri a uitat sa inchida usa, nebuna care a crezut inca in Mos Craciun, in magia sarbatorilor si in bunatate... nebuna care a lasat "normalii" sa intre inauntru si sa-i arate ca totul e poveste, care a plans pentru nimic, pentru mucegaiul altora, cand al ei incerca din rasputeri sa se usuce...Poate maine va trece

Azi, eu nebuna dependenta, maine tot eu, alt eu...

cafea si negru

Ma dezbrac de toata inocenta si ma invalui in negru. Las deoparte totul, tot putregaiul din jurul meu, toate ideile preconcepute si toata scarba mea fata de ele, cu certitudine nu voi deveni mai pura, si cu certitudine nu vor disparea problemele care au cauzat dezgustul si amarul de pe limba mea, dar cel putin , pentru moment pot sa schimb gustul, sa-l imbunatatesc. Pot inghiti pelinul, dar doar daca il  amestec cu miere... asa ca iau borcanul, desfac capacul si ma dezbrac...
"My lowest low" nu chiar, dar al dracului de aproape si m-am simtit, nu rusinata, nu compatimita, pur si simplu inteleasa. Mi-a trebuit o ora de plans ca sa dau un telefon, desi am vrut sa o fac in momentul in care am iesit pe poarta si am stiut incotro ma indrept, stiam ca s-au adunat prea multe si ca descarcarea avea sa lase urmari, stiam ca azi nu voi fi in stare sa ma ridic de acolo singura, sa ma opresc din plans si sa o iau de la capat, sa incep sa inghit din nou chestii expirate de mult, mucegaite, putrezite, care ma vor intoxica si maine si mai apoi si totusi am incercat, am vrut sa nu sun, am vrut sa nu fie umarul care ma tine, vroiam altceva pentru noi, pentru fumul din noi si dimprejurul nostru si apoi mi-am amintit "Inside out", "Your highest high/ your lowest low" ... da asa vreau sa te stiu, asa vreau sa ma sti, cu tot cu toate, bune rele, imi plac sau nu, iti plac sau nu, fara masti si fete fabricate, fara "vai, dar cum sa ma vada plangand", sau "vai cum sa fac asta, sau aialalta" , "ce o sa zica". Sa zica ce vrea, da vreau sa aud ce are de zis si daca beau prea mult, si daca plang, si daca rad si daca-l jignesc si daca-l uimesc si oricand vreau sa stiu ce are de zis...vreau sa ma dezbrace din priviri, nu de haine, de mine, de tot ce s-a adunat si nu-mi apartine,, cu el vreau sa las totul la usa si sa ma invalui in negru. Chiar nu mai vreau viata nimanui, regulile nimanui. Eu doar eu. Si daca acest eu, vrea acum fum si aburi , cafea si negru, atunci asa sa fie...

Te sarut Mister , iti multumesc ca esti si te astept, candva , cumva , in coltul nostru plin de fum, dezbracati de orice si invaluiti in negru...

Fum de tigare si aburi fierbinti

Suntem acolo, intr-un loc nestiut de nimeni, e o incapere mica, cu un geam mic care abia lasa fumul dens sa iasa. Doua fotolii si o masuta, o scrumiera plina si o cana aburinda de cafea proaspat fiarta. Imi iau cana in mana si ma asez pe unul din fotolii, cu genunchii la piept, trag un fum si sorb o gura de cafea, in fata mea o usa larg deschisa, dupa  prag doi pasi si ochii mi se opresc pe sticla semitransparenta a cabinei de dus. Te caut cu privirea printre aburi, te urmaresc in timp ce te speli, din cand in cand simt cate un val de caldura venind dinspre tine si atunci trag din nou din tigare, ca si cum as vrea sa inhalez aburul ce te inconjoara, aburul ce-ti tine de cald si-ti face pielea sa alunece, aburul ce zboara in palcuri pana la mine si-mi invadeaza narile de mirosul pielii tale fierbinti si proaspat spalata.
Tigarea e aproape gata si aburul aproape ca s-a imprastiat, iesi in halat, iti iei cafeaua si iti aprinzi o tigara. Te las sa fumezi pana la jumatate, suficient cat sa-ti intre fumul in piele. Vreau sa-ti simt gustul de aburi si tutun. Ma ridic si imi las cafeaua pe masa. Te sarut adanc, apasat, te musc de buze. Ma intorc, imi iau haina si plec cu gustul tau de aburi si tutun impregnat pe limba si in minte.
Ma voi intoarce intr-o alta zi sa-mi termin cafeaua.